PAȘTELE este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinizm. Unele obiceiuri de Paște se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate. Fiecare din noi își aduce aminte momentele când mergem împreună cu părinții, la biserică în noaptea de Paște, ne adunăm la masa de sărbătoare și ciocnim ouă roșii și mâncăm pască și mâncare sfințită. Înainte de Paște gospodinele pregătesc diferite bucate, din toate bucatele ouăle roșii rezervă un loc aparte, acestea semnifică Sângele Domnului cel scurs de pe Cruce pentru noi și pentru mântuire.
Începând cu Floriile - ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim și a fost întâmpinat cu mlădițe de salcie, toți creștinii încep să se gătească moral și spiritual de Paște, căci urmează o săptămână grea, tristă, Săptămâna Patimilor:
Luni în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba este dedicată vieţii lui Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt cu 30 de arginţi. În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară, se spală şi se văruiesc casele, iar mobilierul se curăţă şi se repară.
Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa. Marţea Mare este ultima zi in care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală și se calcă.
Miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. Este bine să te împaci cu oamenii cu care nu ai avut o relație tocmai bună în ultima perioadă. Nu este bine să te enervezi sau să arunci vorbe necurate în această zi și nici să te superi pe ceilalţi.
Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Iisus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii.
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Aceasta este una dintre acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului. Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri: se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se lucrează în gospodărie.
Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere.
Tradițional, după un post de şapte săptămâni, gospodinele încep să gătească de cu zor bucate alese, pentru masa cea mare de paste, pregătesc coșul traditional cu bucate pentru sfințit.
Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână. În acest moment se spune/se cântă „Hristos a înviat” și se răspunde „Cu adevărat a înviat”, aceasta fiind forma de salut dimp de 40 de zile, până la Ispas.
După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, căci se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.
Spre dimineață creștinii revin la biserică, cu coșul lin cu alimente de sfințit, unde preotul, cu busuioc și blagoslovenie stropește cu agheazmă bucatele din coș, astfel acestea devenind sfințite. Aceste bucate se aduc acasă și timp de trei zile masa începe cu gustarea bucatelor sfințite. În coș se pun diferite alimente, dar cel mai important este ca acesta să conțină pască, ouă roșii, vin, miel și caș. Abea după această gustare începe masa festivă de Paște, cu toate bunătățilșe pe ea.
Cel mai important lucru, rămâne a fi dragostea și respectful unul fașă de altul, stima și răbdarea reciprocă, bunătatea, iertarea și îngăduința, cee ace ne dă hrană sufletului, adevărate bucurii în preajma și în timpul Sfintelor Sărbători de Paște.
Sursa:https://ziarulunirea.ro/sambata-mare-ultima-zi-din-saptamana-patimilor-obiceiuri-traditii-si-superstitii-inainte-de-invierea-domnului-258308/
Autor: Elena Cotorobai, elevă, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”
Profesor coordonator: Liliana Panfilov